EVZ – Scuba-diving este pentru oameni care vor sa fie liberi

EVZ – Scuba-diving este pentru oameni care vor sa fie liberi

Vasilis Vasiliadis: „Scuba-diving este pentru oameni care vor sa fie liberi”

INTERVIU. Vasilis Vasiliadis este instructor si proprietar al scolii “Vasiliadis Diving Club” din Thassos – insula verde, cu litoralul dantelat si istoria sa bogata – perla nordica a Marii Egee.

Scoala este situata in partea sudica a insulei, in Potos, una dintre cele mai cautate destinatii turistice cu taverne si baruri amplasate chiar langa plajele cu nisip auriu si apa albastra a marii.

Vasiliadis, fost instructor atestat in Trupele Speciale de parasutism si scafandri, a acceptat sa vorbeasca pentru evz.ro despre scuba-diving si experientele pe care le-a avut de-a alungul anilor, dar si despre ce presupune acest sport, pentru unii devenit hobby sau un mod de a trai.

Evz.ro: Cum este viata pe Insula Thassos?

Vasilis Vasiliadis: Insula se afla in nordul Greciei. in apropiere de Kavala, la jumatate de ora de Keramoti si nu foarte departe de granita cu Bulgaria si Romania. Asa ca nu este foarte greu sa ajungi in Thassos. Este o insula linistita pe care o numim „Insula verde” fiindca exista foarte mult spatiu verde. De asemenea, este foarte linistita pentru familii si cupluri, nu la fel de agitata ca viata pe alte insule mai mari.

Cati dintre studentii pe care i-ati avut au fost romani?

80% dintre clientii mei sunt romani.

Cum se comporta ei la primul curs de scuba-diving?

Pentru ca nu au o experienta foarte mare cu marea, la inceput este mai greu, dar dupa se descurca foarte bine. Le place si se bucura mai mult de aceasta experienta decat altii care s-au mai scufundat. in fiecare zi, din martie pana in octombrie, avem traininguri si scufundari. Destinatiile noastre obisnuite sunt epavele, pesterile subacvatice, ziduri si recife de corali. “Vasiliadis Diving Club” a vizitat multe locuri din Grecia, Malta – tinutul cavalerilor si navelor scufundate, Israel si Egypt – cu recife de corali, delfini si submarinul care se scufunda pana la 80 de metri adancime, Luxemburg – cu orasul sau subacvatic dintr-un baraj artificial, un lac in Belgia, langa Mons, Olanda – cu multele canale si lalele si Kielo din nordul Germaniei.

Sunt romani care se intorc in Thassos pentru a mai face scufundari?

De multe ori se intorc, dar din cauza crizei si a lipsei banilor nu mai sunt la fel de multi. Dar isi trimit prietenii aici, uneori vin in grupuri mai mari, chiar si iarna pentru a face scuba-diving. Ne puteti povesti o experienta mai dificila cu studentii la prima lor scufundare?

Intotdeauna se intampla ceva. Uneori isi scot regulatorul din gura si nu vor sa il mai bage inapoi, dar avem modalitati pentru a-i ajuta sa treaca peste teama lor. Noi facem ca acest sport sa fie foarte sigur. Ce inseamna, de fapt, scuba-diving?

Scuba-diving este pentru oameni care vor sa fie liberi, care vor sa exploreze lumea subacvatica. Atunci cand esti in apa, te relaxezi, te linistesti, nu e nimeni care sa te deranjeze. O lume fara zgomote, doar bulele de aer se aud. Chiar si acum, cand am peste 5.000 de scufundari la activ, imi place. Dupa ce faci scuba-diving nu iti va mai fi frica de apa, de ceea ce este sub apa. Oamenii spun ca, daca vad intuneric le e frica, dar e doar iarba, roci. Nu este nimic de care sa te temi, nu sunt animale care sa iasa din ele. Odata cu primele cursuri de scuba-diving inveti sa acorzi si primul ajutor si multe alte lucruri care te pot ghida in viata. Aveti propria filosofie in ceea ce priveste acest sport? in ce fel v-a influentat viata?

Iubesc marea, vreau sa mor pe mare. Este fantastic ceea ce simt pentru lumea subacvatica si nu o pot descrie in cuvinte. Nu trebuie sa fii speriat de mare, ci sa o respecti. Daca respecti marea, si ea te va respecta pe tine. Care este echipamentul de care ai nevoie pentru a practica scuba diving?

in primul rand, este nevoie de o masca pentru ochi si nas care creeaza un spatiu de aer intre ochi si apa necesar pentru a vedea, dar te opreste si sa respiri pe nas. Acest lucru te obliga sa respiri pe gura cu ajutorul regulatorului. Apoi ai nevoie de un costum de neopren, pe care il numim „wet suit”, pentru ca apa intra in costum, preia temperatura corpului si o metine pentru a te feri de temperaturile scazute din adancimi. Pentru a te proteja de arici si stanci ai nevoie de niste cizme sau sosete speciale. in plus, pentru a te deplasa sunt necesare labele de inotat. Este nevoie de butelia cu aer, care contine acelasi aer pe care il respiram si pe cale naturala, 21% oxigen, 79% nitrogen. si avem si un regulator care intermediaza presiunea care ajunge in cavitatea bucala si apoi in plamanii nostri. Din cei 200 de bari pe care ii avem in butelie, regulatorul ne ofera atat cat avem nevoie pentru a respira la orice adancime ne-am afla. Nu facem nimic special pentru asta, ci se intampla automat.

Cat costa un astfel de echipament complet?

Depinde de marca. Aproximativ 1.000 de euro pentru un echipament bun. in ceea ce priveste transportul, in cadrul clubului, acesta se realizeaza cu ajutorul unei barci rapide de polyester-10m lungime.

Care sunt regulile care trebuie respectate sub apa?

In primul rand, regulile sunt reguli. Nu sunt ca cele de pe autostrada, cand indicatorul iti arata ca nu trebuie sa depasesti 100 km/h si tu mergi cu 120. Daca incalci regulile la scuba-diving atunci vor aparea problemele. O prima regula este respectarea legii aerului. Trebuie sa respiri continuu, sa nu iti tii respiratia niciodata. si trebuie sa iti egalizezi presiunea in urechi. Acest lucru se face tinandu-te de nas si incercand sa expiri, fara sa dai aerul afara, pana simti in ureche ca s-a egalizat presiunea, de o parte si alta a timpanului. Este acelasi mecanism pe care il folosim atunci suntem in avion sau la munte, la o altitudine mai mare, si simtim ca ni s-au infundat urechile.

In plus, exista anumite limite de timp pentru fiecare metru in adancime la care ne scufundam. Nu depasim aceste limite, de exemplu la 30 de metri poti sta 30 de minute. Fiecare adancime are limite de presiune. in plus, nu iesim dintr-o data la suprafata. Trebuie sa iesim afara incet, metru cu metru. Este complicat, dar, daca continui lectiile, se invata pas cu pas. Trebuie sa ne relaxam, panica este un inamic. Teama este normala, dar nu si panica.

Dupa ce descoperi placerea de a te scufunda, care ar fi pasul urmator pentru a deprinde si mai bine metodele de scuba-diving?

Poti fi scuba-diver sau open water diver. Cei care opteaza pentru open water diver au limite in adancime, pana la 18 metri, apoi la urmatorul nivel ajungi la 25 de metri, iar apoi poti trece la rescue diver sau dive master (professional diver). Dupa ce faci cursul de open water diver ti se da un certificat cu care te poti scufunda in orice apa. PADI, una dintre cele mai mari organizatii in domeniu, ofera aceste certificate. Studentii care vin la noi folosesc programele PADI peste tot unde merg. Pot continua cursul la ei in tara, cu aceeasi organizatie, pentru ca le dam un dosar pentru a merge la urmatoarele lectii, nivel etc.

Cei care vor sa devina profesionisti au nevoie de anumite caracteristici fizice sau pshice?

In fiecare an trebuie sa trecem de anumite teste medicale. incepatorii, conform legii grecesti, nu trebuie decat sa dea o declaratie pe propria raspundere inainte de scufundare. Nu cred ca o persoana care are probleme medicale va incerca sa faca scuba sau va mai continua lectiile. Sper ca nimeni nu va face asta. Trebuie sa fie sanatos, sa nu sufere de obezitate, sa nu fi avut otite sau probleme cu inima sau cu sinusurile, sa nu sufere de atacuri de panica.

Ne puteti povesti o experienta mai inedita cu studentii?

Nu am avut experiente dificile cu care sa nu ma pot descurca. Avem metode pe care le folosim atunci cand isi scoate regulatorul din gura sau cand vor sa se ridice la suprafata. Nu, nu ii lasam sa iasa brusc la suprafata, tocmai de aceea noi le controlam la inceput aerul din veste. Fiecare trei metri trebuie urcati timp de un minut. Nu am avut experiente proaste. Au fost probleme cu panica si frica, dar s-au rezolvat.

Cati studenti ati avut pana acum?

Nu am numarat niciodata. Sunt de cinci ani in Thassos, dar fac scufundari din 1978. Am facut scufundari in Kavala, dar legile grecesti interziceau acest lucru din cauza monumentelor arheologice din apa, dar am luptat cu guvernul timp de 10 ani, am castigat si acum sase ani apele s-au deschis, mai putin in anumite zone. Ne bucuram ca acum se poate practica scuba-diving si in Thassos. Este un teren virgin si sunt multe lucruri de descoperit.

Ce se poate vedea in apa?

Nu avem relicve in zona, dar cautam un avion din Al Doilea Razboi Mondial, dar nu stim inca unde este. Ascultam povestile celor batrani pentru a ne da seama unde este si poate pana la anul vom avea norocul sa il gasim. Este un loc frumos langa Insula Panaghia (Insula Maicii Domnului in greaca – n.r.), cu o flora bogata. Au fost cateva barci care s-au izbit de insula pe timpul noptii sau in timpul furtunilor. Au fost cativa scafandrii care au luat bucati din aceste relicve, insa arata mai bine sub apa decat daca le-am scoate sa le aducem acasa. Sunt foarte frumoase, povestea este de acum 2-300 de ani. in plus, am fost pe Britanic si, daca asculti cu atentie, in linistea din apa, parca se aud vocile celor care au murit acolo, mintea parca se intoarce in timp. Asa ca trebiuie sa le respectam. si ca fauna, ce pot vedea turistii care vor sa descopere lumea submarina?

Foci, broaste testoase, caracatite, delfini, dar nu atunci cand suntem sub apa pentru ca se tem de noi, pentru ca pescarii au incercat sa ii ucida. in Kavala am vazut o foca. Nu avem rechini, am vazut doar unul fara dinti, care arata ca o balena, parea pierdut de grupul lui. Mai sunt mici serpi, dar trebuie sa fii relaxat pentru a vedea frumusetile de sub apa. Pentru ca la inceput esti preocupat sa respiri, sa iti cureti masca si nu observi mare lucru. Trebuie sa il lasi pe instructor sa iti arate flora, anemonele, caracatitele, pesti mai mici sau mai mari. La un moment dat am vazut un ton, era atat de mare si de rapid incat nu am avut timp sa ii fac o poza, chiar daca aveam camera pregatita. Am vazut pesti fugind in toate directiile, apoi o umbra deasupra mea si tonul trecand printre ei. Am fost atat de surprins incat nu am apucat sa ii fac poze.

De cati ani faci scuba-diving?

Ca profesionist, inca din armata, din 1978. in 1996 m-am pensionat. Am lucrat pe o platforma petroliera timp de treni ani, aici in Thasos. Lucrez ca rescue diver. De exemplu, am scos acum doi ani din Limenaria (statiune aflata in nord-vestul insulei, langa Potos – n.r.) 15 masini care cazusera in apa. A plouat in timpul noptii, le-a luat apa si le-a aruncat in mare. Am fost chemat in timpul noptii de la dispeceratul politiei, pentru ca doua masini aveau farurile aprinse si ne-am gandit ca inca mai erau oameni acolo. Am fost acolo, i-am cautat, dupa o saptamana am scos masinile din apa. Cum a aparut pasiunea pentru scufundari?

Am inceput scufundarile atunci cand am intrat in armata. Eram in echipa de diveri anti-demolari si nu a fost un hobby, dar a devenit o profesie si un sport.

Ce locuri v-au ramas in minte dupa ce v-ati scufundat?

Am fost in NATO, deci am facut scuba in Marea Nordului, in Belgia, in Olanda, in lacurile din Germania. Acolo am folosit pentru prima oara casca sub apa. Luxemburg, Malta, Israel, Egipt, vechile insule grecesti. Cea mai adanca scufundare a fost pe Britanica, la 118 metri. A fost dificila. Eram singur, aveam 4 butelii cu mine, doua in spate, doua in lateral. Trebuie sa fii foarte atent la ceea ce faci pentru ca in butelii sunt amestecuri diferite pentru adancimi diferite si, daca gresesti butelia, poti muri intoxicat cu oxigen. Ce ati descoperit acolo?

Nu am putut intra, era interzis de lege sa intri si este foarte dificil. Am stat pe Britanic 18 minute si apoi alte trei ore de decompresie. Care a fost cea mai dificila scufundare?

Cea mai dificila a fost intr-un lac. Am facut niste reparatii la 20 de metri adancime, trebuia sa punem un plastic special peste fisura si apoi metal. A durat o luna intreaga. Acolo era sa mor, pentru ca o problema nu vine niciodata singura. in primul rand, eram racit, amigdalele erau umflate, casca era prea stransa si oprea oxigenul care trebuia sa ajunga la creier. Din acel moment, creierul imi transmitea ca nu mai trebuie sa respir. Dar mintea mea era buna si le-am spus prin microfon ca nu mai am aer.

Sa vorbim si despre experiente mai placute.

Israel, locul unde m-am sufundat cu delfinii. Delfinii sunt foarte destepti. Eram impreuna cu instructorul de acolo si de fiecare data delfinii veneau la mine pentru ca ei aud bataile inimii si simt daca esti relaxat sau stresat. Daca te simt linistit, ei vin direct la tine. Nu au venit foarte aproape, dar am inceput sa fac cercuri cu bulele de oxigen si au inceput sa se apropie si apoi sa ii pot atinge. Au fost minunate acele clipe!

Ce alte sporturi practicati?

Mai fac paragliding, ski, dar cel mai mult imi place scuba-diving. Cel mai mult imi place atunci cand fac scufundari pentru mine, impreuna cu familia si prietenii. Pentru ca atunci cand sunt la munca, impreuna cu un studnet, mai ales cu cineva caruia ii este frica, trebuie sa rad cu el, sa il faca sa aiba incredere in mine. Ma bucur ca si fiul, si fiica mea practica acest sport. in plus, fiica mea este inrolata in Special Diver Forces, nu mai exista o alta femeie in trupe. Nu vreau sa o presez pentru ca asta am facut si eu. O sa fie alegerea ei daca vrea sa aiba acest job. Fiul meu este si el in Special Police Unity. Nu i-am presat, ei au vrut, fiind inspirati de viata mea. Cum va alegeti clientii atunci cand trec prin fata Clubului?

Unii ma stiu de pe internet, de pe forumuri. Cei profesionisti se documenteaza pe internet pentru a afla unde pot face scuba-diving. Mai sunt si alte clubui in Thassos, dar cred ca au mai multa incredere in experienta mea. Atunci cand trec prin fata clubului le povestim despre program. La inceput sunt speriati, dar se intorc, mai intreaba si in cele din urma accepta provocarea.

Sunteti singurul care face scufundari cu stundetii?

Nu. Mai am cativa instructori, colaboratori, care vin vara. Unul din Anglia, altul din America, un german, un grec din Thassos si Denis din Romania. Am vazut-o sub apa prima oara cand a venit si a descoperi scuba si am avut incredere in ea. Un instructor trebuie sa fie atent la elevul sau. Daca il tine de mana si vede ca este stresat, este mai atent cu el, daca este mai relaxat lucrurile merg altfel. Pentru cei mai multi este important sa il tii de mana, pentru ca este mai increzator.

Dupa cele 3-4 luni de sezon pe care le petreceti in Thassos, cu ce va ocupati?

Am un magazin cu echipamente in orasul de provenienta, Drama, si predau lectii de inot pentru adulti iarna. Am in jur de 40-50 de oameni care vin sa invete sa inoate si apoi vin si la diving. A fost o femeie care avea 63 de ani, a facut inot si apoi la dive, i-am schimbat stilul de viata. Pentru ca tot se vorbeste de criza economica, in special de cea din Grecia, cum o resimtiti?

Oamenii sunt speriati. Nu mai vor sa cheltuie bani, sa cumpere. in Potos au venit mai putini turisti decat anul trecut, sper ca in lunile urmatoare sa vina mai multi. Pentru mine nu e asa rau ca mai am si alte lucuri, dar pentru cei care traiesc doar din vanzarea unor produse sezoniere si doar cateva luni pe an este mult mai greu. Pe continent, presa face ca aceasta criza sa fie mai mare. Am auzit tot felul de lucruri ca iesim din zona euro si ne intoarcem la drahma. Dar nu este doar Grecia, mai multe tari au aceste probleme: Spania, Portugalia, Italia, Polonia, Ungaria si altele.

Aveti sfaturi pentru guvernul elen?

Vreau sa faca ce e mai bun pentru oameni, pentru greci. Suntem aproape de ei si vom face tot ce putem pentru a nu mai avea aceste probleme. Un mesaj pentru romani?

Veniti si incercati scuba-diving si viata voastra se va schimba. Este cea mai frumoasa experienta, iar daca o repeti este si mai frumos. Vino sa descoperi lumea subacvatica impreuna cu noi! CARTE DE VIZITa

Vasilis Vasiliadis a fost instructor atestat in Trupele Speciale – parasutism si scafandri timp de 20 de ani urmand, din 1980 pana in 1983, in Germania si Belgia, cursuri de specializare privind cercetarea si recuperarea, sudura si taierea de metale sub apa, utilizarea castii de scufundare si a costumului uscat.

In perioada 1993-1996 a lucrat ca scanfandru profesionist in cadrul platformelor petroliere “Prinos Thassos”.

Din 1996 pana in prezent este responsabil de barajele din Drama, pregatind in acelasi timp scafandri in Kavala si Thassos.

De-a lungul carierei a luat parte la misiuni de cercetare si salvare in raurile Aliakmonas si Nestos in Kavala si Thassos. De asemenea, in 1990 a participat la gasirea si recuperarea unui elicoper in Skaramaga, Atena. in 1998 in colaborare cu “Greek Diving Center” am participat la operatiunea “Britanic 98”, epava unui vas englezesc aflata pe fundul marii la o adancime de 130m.

Este instructor clasa A 3 stele atestat de Ministerul Comertului Naval, PADI OWSI (cu drept de expertiza in cautare si recuperare, epave, orientare/navigare subacvatica, scufundari pe timp de noapte si la mare adancime, aer enriched), instructor de Prim jutor (primul si al doilea grad-pentru adulti si copii), instructor CMAS*** specializarile TDI, NITROX, TRIMIS, GAS BLENDER, inspector PSI, cat si tehnician autorizat pentru echipamentele MAREs, SCUBA PRO, POSEIDON, AQUA LANG, TECHNISUB.

Article source: Evenimentul Zilei